Spatiul urban romanesc poarta inca "amprenta" conceptului comunist de sistematizare si proiectare: ansambluri rezidentiale agresive, atat ca densitate cat si ca inaltime, bordate la parter cu spatii comerciale dispuse nu neaparat dupa o logica a unor trasee pietonale.
Astfel ca pietonalul, elementul principal de coagulare urbana, este absent aproape cu desavarsire in orasele noastre. Trotuarul, prost finisat, fara mobilier urban, ocupat de masini parcate, un adevarat aspirator al prafului si gazelor de esapament, incearca fara succes sa-l inlocuiasca. Acesta este si motivul pentru care comertul de calitate isi gaseste locatia in  Mall–urile atat de la moda, oaze artificiale  de trasee pietonale, lasand strada, inima orasului, pe seama unui comert discutabil si de mana a doua.
Proiectul, a incercat sa solutioneze reconfigurarea unui  traseu  pietonal care pe de o parte avea sa dea viata unor spatii comerciale aflate la parterul a trei tronsoane de locuinte, iar pe de alta, sa lege pietonal 2 zone intens circulate de pietoni. A rezultat o galerie comerciala extrovertita, spatiile comerciale avand in afara identitatii proprii galeriei si o puternica participare la spatiul public pietonal al zonei ultracentrale a orasului. Astfel  spatiul comun – circulatia –  este la exterior datorita tocmai fluxului important de pietoni prezenti in zona, exploatandu-se avantajul de a fi deja parte la un mare "complex comercial exterior" care se dezvolta in jurul spatiului pietonal existent in zona ultracentrala a orasului.